Marieta-Pamfil - page 4-5

5
„… Sensibilitatea frustă a Marietei Pamfil ne evocă în podoabele create un orizont inaugural
al istoriei lor. În simplitatea configuraţiilor – colane şi brăţări -, înlănţuind ametiste, jaspe,
agate, opale sau obsidiane, radiază un halou de tezaur arheologic.
Compuneri de salbă - în care repetiţia unei simple adiţionări procură ochiului satisfacţia
unei recuperări etnografice -, pandantive - în care piatra sau scoica se dispun în alcătuiri
florale - refac metafora ecloziunii naturii la atingerea mâinii creatoare. Alteori, în carneol
sau calcedoniu, pandantivele Marietei Pamfil materializează parcă dramatic lacrimile de pe
obrazul zeului Apollo în ziua alungării din paradisul Olimpului, lacrimile nostalgiei pentru
câmpiile Elizee…
Interogaţia care s-ar naşte în atelierul artistei ar putea să sune astfel: Ce ne împiedică să
facem sau să privim lucrurile prin fanta de lumină a legendei şi simbolului ? Să folosim
lucrurile în complicitatea lor cu legendele ?
„Viziunea pe care ochiul o înregistrează este întotdeauna săracă şi nesigură. Imaginaţia
o îmbogăţeşte şi o completează cu tezaurele amintirii, ale cunoaşterii cu tot ceea ce lasă
la discreţia ei experienţa, cultura şi istoria, fără a socoti ceea ce, la nevoie, din ea însăşi
născoceşte sau visează” (R. Caillois,
Fantasticul natural
).
1980
Coriolan Babeţi
1,2-3 6-7,8-9,10-11,12-13,14-15,16-17,18-19,20-21,22-23,...
Powered by FlippingBook