42
43
43
ALEKSANDAR STOICOVICI
maci
soarele apune ca un cap apăsat cu putere
şi ţinut ore bune sub apă
somnul te apropie de moarte
îmi spui că drumul pe care mergi
e ca pescuitul la pâlnie
peştii nu găsesc calea de întoarcere
(nici măcar în vis)
mă rog de tine ca un copil
să nu închizi ochii
îmi lipesc fruntea de fereastră şi am impresia că spitalul
e ridicat în mijlocul unui lan de maci
sunt maci în saloane
în pungile de perfuzii
