40
GRAPHIC DESIGN – momente cheie în secolul XX
41
Camil Mih
ă
escu
curentul este foarte apropiat de publicitate şi îşi promovează concepţiile şi ideile
printr-un
„manifesto”
redactat de poetul
FilippoTommaso Marinetti
.Acest text,
nemaiîntâlnit până acum în cadrul curentelor artistice, este un instrument publicitar
menit să popularizeze Futurismul şi, de asemenea, o armă polemică împotriva lumii
conservatoare academice: „
Noi vom distruge muzeele, bibliotecile, academiile de orice
fel, vom lupta împotriva moralismului, feminismului şi a oricărei laşităţi oportuniste sau
utilitariste
.” În ceea ce priveşte designul grafic, Marinetti deschide poarta spre noi
rezolvări compoziţionale prin fraza sa: „
Pe aceeaşi pagină vom folosi trei sau patru
culori de cerneală, şi chiar douăzeci de feluri diferite de caractere de literă. De exemplu:
italice pentru senzaţii de mişcare, bold pentru onomatopee dure etc. Cu această revoluţie
tipografică şi variaţia cromatică a literelor, voi dubla forţa expresivă a cuvintelor
.”
Spre deosebire de Cubism, un curent pur vizual, Futurismul îşi are originile
în poezie şi în „o renovare completă a limbajului”, caracterizate de noua concepţie
tipografică. Până la acea vreme, legile de editare a unei cărţi erau cele stabilite cu mult
timp înainte de a apărea tiparul:cărţile erau compuse în aşa fel încât citirea se făcea de
la stânga la dreapta, de sus în jos, rândurile fiind paralele, iar diferenţierea importanţei
titlurilor se făcea prin dimensiunea literei. În 1897, poetul francez Mallarmé a fost
primul care a îndrăznit să răstoarne această ordine, creând un poem de 20 de pagini
–
Aruncarea zarului
– prin care sparge toate regulile tipografice şi, de asemenea, dă
şi o explicaţie acestui fenomen. Câţiva ani mai târziu Marinetti preia această idee şi
dezvoltă, totodată, şi tehnica
versului liber
. În 1909 publică Manifestul Futurist prin
care se glorifică aspecte ale lumii moderne cum ar fi viteza, automobilul, aeroplanele,
războiul... Prima sa exprimare tipografică de amploare are loc în 1914, când încearcă
să „picteze cu cuvinte” în cartea intitulată
ZANG TUMB TUMB.
Cuvintele şi literele
sunt folosite ca semne, iar amplasamentul în pagină, mărimea, greutatea acestora pot
schimba mesajul transmis de cuvântul în sine. Această tehnică se răspândeşte destul
de repede printre scriitorii şi artiştii italieni unii recurgând la un adevărat haos de
litere, iar alţii fiind mai reţinuţi în exprimarea grafică.
O a doua carte revoluţionară este cea a pictorului Ardegno Soffici care
revine oarecum la layout-ul clasic, textul fiind scris pe o coloană dar cu variaţii mari
de dimensiune şi caracter de literă. Mergând mai departe, el ajunge chiar să insereze
uneori blocuri de reclame.
Cel mai important designer din acea perioadă – Fortunato Depero, bun
prieten cu Giacomo Balla găsea în curentul Futurist o bună extindere a designului
grafic şi publicitar. În 1915, el semnează împreună cu pictorul Balla
Reconstruirea
futuristă a universului,
un manifest care exprima concepţiile celor doi şi unde apare
ideea unei reclame tridimensionale animate şi cu fundal sonor. 12 ani mai târziu,
în 1927, Depero pune în practică ideea sa proiectând standul editurii Treves: litere
tridimensionale de 9 metri înălţime.
Fascinat de tot de însemna imagine a modernităţii industriale Depero
introduce şuruburi şi cuie în legarea cărţilor, ca elemente funcţionale, dar şi estetice
(
Depero Futurista
).Ideea se bucură de mare succes şi este preluată deTullio D’Albisola
care o aplică pe o versiune a
Parole in Liberta Futuriste
a lui Marinetti.Tullio merge
chiar mai departe decât Depero tipărind şi legând direct pe plăcile de metal. În 1934
el publică în aceleaşi condiţii, propriul său volum
L’Anguria lirica,
ce se bucură de
prestaţia grafică a lui Milanese Bruno Munari, alt renumit designer futurist.
1.8.2. Dadaismul
Un rol minor în publicitate dar demn de luat în seamă ca element grafic
a fost curentul
Dada
. Etimologia numelui este incertă. Pe de o parte unii susţin că
este un cuvânt nonsens, pe când alţii spun că ea provine din limba română „da, da”
fiind adesea folosit de Tristan Tzara
60
şi Marcel Iancu, în convorbirile lor. Apărut în
timpul Primului Război Mondial într-o ţară neutră, Elveţia, la Zürich, Dada este un
curent cultural cu precădere literar, dat atinge şi alte domenii: teatrul, artele plastice,
designul grafic. Ideologia sa se bazează pe o concepţie anti-război, exprimată printr-o
artă anti-estetizantă, sau, mai bine zis, o artă ce neagă valorile estetice existente.
Ca urmare a evenimentelor din acei ani, este greu să marcăm personalităţi
ale acestui curent din diverse ţări. Totuşi putem menţiona pe lângă Tristan Tzara,
pe Hugo Ball, Emmy Hennings, Jean/Hans Arp, Marcel Iancu, Richard Huelsenbeck,
SophieTäuber, Hannah Höch şi Marcel Duchamp. Cu toate că are motivaţii complet
diferite faţă de Futurism, curentul Dada propune o serie de prezentări grafice ale
creaţiilor literare care nu sunt total străine de linia compoziţională a Futurismului.
Pornit ca un curent puternic anarhic şi de critică socială dadaismul oferă prin
publicaţiile sale, o linie compoziţională liberă şi nonconformistă asemănătoare, sub
unele aspecte – caracter de literă, amplasare în pagină, variaţii de dimensiune – ,
cu Futurismul. Una dintre cele mai specifice publicaţii ale curentului Dada poartă
acelaşi nume şi apare la Zürich, în 1917, iar ultimele două numere ies la Paris. Revista
este condusă de Tzara şi are o dublă valoare, atât literară cât şi artistică.
1.8.3. Constructivismul rus
În deceniul al doilea din secolul XX ia naştere un nou curent al cărui nume
provine din procesul de formare a Uniunii Sovietice –
Constructivism
. Apare
după Revoluţia din Octombrie în 1919. „Perimarea” curentelor artistice clasice face
din Constructivism o mişcare ce îşi creează propriul limbaj al formelor caracterizat
de elemente geometrice rectangulare cu precădere, claritate tehnică şi perceptivă,
linie compoziţională armonioasă şi dinamică totodată. Scopul acestei mişcări nu era
pur artistic, fiind mai degrabă unul îndreptat spre arta ca funcţie socială, arta ca
apanaj al construcţiei sistemului socialist. Înainte de a fi înlocuit cu Realismul Socialist,
Constructivismul a avut un mare impact tocmai în Germania, în şcoala de laWeimar.
În această perioadă curentul îşi găseşte apogeul inserându-se în toate genurile artei,
60 Cunoscut şi sub numele Samuel Rosenstock, a fost un poet de origine română născut la Moineşti,
Bacău, în 1896. Primul său volum a fost „La Première Aventure céleste de Monsieur Antipyrine” în
1916, urmat de „25 de poeme” şi de „Şapte manifeste Dada” în 1924.
