20
21
mai este dator să exe-
cute obiecte artistice
purtând „aura maes-
trului” (
Meisterwerke
),
ci are datoria să creeze
forme noi, care să ge-
nereze idei. Lucrările
sunt urmările natura-
le, chiar automate ale
ideilor, căci artistul cre-
ează algoritmi, care în-
globează experienţele
spirituale, dar şi conşti-
inţa acestor experienţe.
Fiecare algoritm, rezul-
tând din aceste combi-
naţii, poate da naştere
unui şir de soluţii, iar
fiecare rezultat este di-
ferit, chiar dacă toate
elementele şirului au
aceleaşi caracteristici.
Acest tip de artă a fost
numit de Moles
arta
permutaţională
. Deşi
Bertalan nu a practicat
serialitatea, touşi, prin-
cipiile acestei noi estetici matematice l-au in-
fluenţat, contribuind la desprinderea de tipul
de creaţie tradiţională.
Efortul de asimilare a noilor teorii artistice
şi estetice s-a suprapus, în cazul său, peste o
personalitate puternică şi singulară, dominată
de un instinct al creaţiei, astfel încât lucrările
lui din acea perioadă se află într-un echilibru
dinamic între conceptele teoretice, însuşite
din exterior prin formare permanentă, şi
impulsul spre o expresie artistică instinctuală,
caracteristică temperamentului său. Desenele
sale geometrice se singularizează, faţă de
cele ale altor artişti contemporani cu el, prin
fineţe şi precizie, reuşind să transmită o stare
de graţie, în care absenţa obiectului este
compensată de sensibilitate şi rafinament.
În perioada 1966-1967, lucrările de acest fel
se multiplică culminând cu
Ecuaţie plastică
,
o structură desenată din linii subţiri albe pe
carton negru. Atunci a realizat trecerea de la
bidimensional la tridimensionalitate, obţinută
prin crearea unor reliefuri parietale, în care
mişcarea cinetică virtuală era sugerată de
efectele vizuale create de multitudinea de
fire din bumbac alb, dispuse spaţial într-o
reţea, intersectându-se şi proiectându-se pe
fondul mai închis al suportului rectangular.
Comuniune spaţială
a fost titlul acestui relief
din fire de bumbac, dispuse peste un desen
în tuş, cu scopul de a crea o vibraţie optică;
această lucrare a fost realizată în urma unor
cercetări plastice pe văile din Munţii Şureanu,
rămânând, astfel, ca o mărturie a consecvenţei
sale şi a interesului permanent pentru na-
tură, chiar şi în lucrările sale geometric-
constructiviste.
Ulterior a creat şi alte obiecte, alcătuite din
fire naturale sau sintetice, compuse după
desenele unor structuri geometrice complexe,
sistematizări ale diverselor percepţii adunate
din natură şi concepute după dispunerea
reliefurilor geografice sau urmărind structurile
interne ale unor plante. În
Structura cercului
,
realizată din folii de plexiglas şi fire, prinse de
ace puternic reliefate, analiza cercului se face
Loman,
1966-67 (stânga sus şi mijloc)
Catastrofele industrializării,
1965-66 (jos)
Proporţii,
1965
(dreapta)