48
49
muzică de Vangelis. Proiecţia propriu-zisă,
pentru două aparate care-şi intersectau, la
un moment dat, fasciculele de lumină, a avut
loc pe zece ecrane semitransparente colorate
având o structură de tip raster. Ecranele au fost
dispuse în sală în formă de tetraedru, iar cele
două proiecţii simultane erau diferite, una a
filmelor alb/negru, cealaltă a filmelor color.
Astfel, această concepţie cu totul aparte de
amenajare a spaţiului, ca şi proiecţia în sine,
un fel de happening în faţa publicului, ne
îndreptăţeşte să consideră
Multivision
ca fiind
prima instalaţie multimedia din România.
Efectul asupra privitorilor a fost copleşitor:
succesiunea de imagini inedite despre analiza
percepţiei, utilizarea unor mijloace puţin
practicate în film – imaginea descompusă,
oprită în stop-cadre –, textele pline de conţinut
referitoare la percepţie, vocile artiştilor
alternând în discursul asupra observaţiilor
lor vizuale, dominate de vocea tutelară a
profesorului Pamfil, prezentat ca o autoritate
incontestabilă, cu mult respect şi simpatie, au
creat impresia de manifest artistic.
Într-un fel, am putea observa o anume simetrie
între primul manifest artistic al grupului
Sigma, şi anume
Turnul informaţional,
din
1970, şi acest manifest de maturitate, exprimat
prin mijloacele mai subtile multimedia, ale
Multivision-
ului. Legătura dintre cele două
manifeste, care asigură o anume coerenţă
întregului discurs artistic, cuprins între
cele două momente, a fost
utopia,
această
credinţă idealistă în triumful artei în societate,
păstrarea caracterului ideal al cercetării
artistice, într-o zonă a conceptelor şi a ideilor
filosofice, plasarea creaţiei mai presus de orice
alte scopuri.
Conopida, fasolea, floarea-soarelui.
„Miracolul creşterii” ca proces artistic
În creaţia lui Bertalan apare tot mai vizibilă
dorinţa de a surprinde o dezvoltare, o evoluţie
a unei situaţii – cum ar fi, de exemplu, procesul
de creştere a boabelor de fasole, dar şi un
caracter performativ, incluzându-l şi pe autor.
Pentru el, procesul creaţiei primează asupra
obiectului, care, de obicei, devine doar un
element de studiu, dintr-un lung şir de astfel
de elemente.
Experimentele lui din acei ani, dar şi din anii
următori, arată ataşamentul său tot mai
pronunţat faţă de ceea ce s-a numit
process
art
, chiar dacă, la vremea respectivă, nimeni nu
califica acest gen de lucrări cu termeni atât de
specializaţi. Bertalan îşi păstrează calitatea de
iniţiator al acestei direcţii în arta românească,
pe care a dezvoltat-o, de altfel exemplar,
influenţând unele evoluţii artistice ale
colegilor săi de cercetare. Într-o convorbire
46
,
el a declarat că, în acei ani, a înţeles să-şi
Bucureştiului. Ajutorul lui Coriolan Babeţi,
care, la vremea respectivă, era activist cultural
la Comitetul de Cultură al Judeţului Timiş
şi avea libertate de decizie, a fost hotărâtor
în organizarea expoziţiei, ˝cu un pronunţat
caracter deschis, de cercetare pe tema studiului
de atelier.
Această expoziţie a avut loc în diferite spaţii
din oraş, instaurând un model interdisciplinar
de expunere, adunând laolaltă lucrări clasice
ale unor artişti români, din patrimoniul Muze-
ului local de Artă, alături de artişti contempo-
rani, invitaţi special de către organizatori. Eve-
nimentul, cu caracter naţional, a avut un aer
complet insolit în peisajul prăfuit, conformist
al vremii, unificând spaţiile prin tema propusă
– cercetarea artistică de atelier, adică
studiul
.
Constantin Flondor şi Doru Tulcan au fost im-
plicaţi în organizarea expoziţiei, dar şi a cata-
logului, un document la fel de interesant, ca şi
expoziţia însăşi.
În cadrul acestei manifestări, „Studiul 1”, a
avut loc proiecţia filmului
Multivision I, II,
în
sala de sport a Liceului de Arte Plastice din
Timişoara, transformată ad-hoc în sală de
spectacol. Filmul a fost considerat o lucrare
de grup, purtând semnătura celor trei artişti,
pe bună dreptate privit ca rezultatul anilor
de cercetare din perioada Sigma.
Adrian Ilica
a colaborat în calitatea de inginer de sunet,
mixând diferitele sunete naturale, înregistrate
în timpul filmărilor, cu un fond sonor pe
Fotografii, 1973-1974
Benzi colorate în copaci
(stânga sus)
Personaj, pânză, plantă de mărar
(stânga jos)
Studiu aripi de libelulă, zbor,
1972 (dreapta)
