24
25
Textul laudativ al criticului Schileru, apărut în pliantul
expoziţiei de la Kalinderu, dar dezvoltat ulterior în
presă
17
, a facilitat recunoaşterea naţională a grupului,
bine primit de către majoritatea criticilor de artă
18
şi
de către mediul artistic bucureştean şi a determinat
selectarea lui Ştefan Bertalan, Roman Cotoşman şi
Constantin Flondor la Bienala Constructivistă de la
Nürnberg, în 1969. Alături de cei trei artişti urmau
să expună la această bienală Pavel Ilie şi Mihai Rusu
din Bucureşti. Participarea aceasta le-a adus, la scurt
timp, recunoaşterea internaţională, asigurând un
loc cinetismului românesc în importante lucrări de
sinteză
19
.
Bienala Constructivistă de la Nürnberg a fost un
eveniment amplu, care a reunit 138 de artişti din 22
de ţări, şi care a încercat să prezinte „principiile”
20
constructivismului, adică construcţia geometrică,
structurală sau serială, şi „elementele” acestuia, adică
culoarea, lumina, mişcarea, linia, suprafaţa, volumul
şi spaţiul. Conceptul expoziţiei, clar enunţat de către
curatorul principal, a fost interpretat în mod diferit de
către comisarii secţiunilor expoziţiei. Desfăşurată în trei
ample spaţii expoziţionale – Kunsthalle, Künstlerhaus şi
Primăria oraşului Nürnberg, ea a avutmeritul de a aduce
împreună numeroşi artişti de pe mai multe continente,
Identitate plastică II. Spiritul unei plante,
1967, Muzeul de Artă, Timişoara, panou, cuie, fire sintetice
Detalii (dreapta),
